Directorul adjunct al DADR Teleorman, Stănescu Dorel, este convins că agricultura teleormăneană nu va suferi din cauza vremii, gerului şi precipitaţiilor abundente căzute în ultima perioadă.
Conform acestuia, “la grâu şi nu numai, gradul de aprovizionare al solului cu apă se încadrează în limitele optime, propice unui an agricol cu recolte peste aşteptări. În ciuda faptului că, au existat zone în care zăpada a fost viscolită, stratul de omăt depus a fost destul de gros şi s-a constituit ca un înveliş protector pentru culturi, astfel încât nu s-au înregistrat pagube. Există, însă, posibilitatea ca la cultura de rapiţă, semănată mai târziu, să apară unele probleme în ceea ce priveşte producţia, dar nu sunt încă semne de îngrijorare. Perioada şi condiţiile meteorologice din următorul interval vor fi hotărâtoare pentru anul agricol în curs, mai ales în lunile martie şi aprilie. Să sperăm că, dacă vor fi precipitaţii, nu vor fi condiţii de ger ce ar putea forma un strat de gheaţă asupra culturilor, sufocându-le. În urma efectuării controalelor biologice pentru determinarea stadiului în care se afla păioasele, în această perioadă, nu s-au înregistrat situaţii de sufocare a plantelor iar plantele se dezvoltă normal”.
Dacă în ceea ce priveşte evoluţia plantelor şi umiditatea din sol semnalele sunt optimiste, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre fertilizarea terenurilor. Conform, şefului pe sectorul vegetal, pentru că bugetul alocat procesului de fertilizare cu 60 kilograme substanţă activă, uree şi azot, a fost destul de sărac s-a reuşit acoperirea doar a 36.000 de hectare din suprafaţa totală a judeţul nostru. Şi totuşi, în comparaţie cu alte zone ale ţării, judeţul nostru stă bine la capitolul însămânţări, unde toate valorile indică depăşiri faţă de suprafeţele prognozate, mai exact, 181.411 hectare cultivate cu grâu, 22.886 orzoaică de toamnă, 61.117 răpiţă şi 1010 hectare de plante furajere. De asemenea, lucrările destinate arăturilor s-au efectuat pentru 265.619 hectare, până în acest moment.
Dacă anul trecut, vina pentru o recoltă slabă era împărţită între lipsa apei în sol şi a îngrăşămitelor, când, din start, producătorii au plecat cu o recoltă la hectar cu 15%-17% mai mică, acum, există motive să credem că procentul fi mai scăzut cel puţin din punct de vedere al umidităţii terenurilor.
Misc din nou.
Acum 10 ani
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu