Rep.: Domnule director, am avut la dispoziţie 20 de ani de democraţie pentru a ne alinia la standardele ţărilor europene. Dumneavoastră câţi ani credeţi că vor fi necesari pentru ca agricultura din Teleorman să fie cu adevărat profitabilă?
Ş.P.: În urma experienţei acumulate, adică 20 de ani în agricultură, pot să vă spun că am văzut şi lucruri bune şi mai puţin bune în judeţ. În condiţiile actuale singura şansă pentru noi sunt fondurile europene şi în mod special ar trebui să ne axăm pe informarea oamenilor şi încurajarea lor pentru accesarea acestor bani. Mentalităţile oamenilor trebuiesc schimbate, să renunţăm la agricultura făcută cu mijloace rudimentare, ar trebui să gândim profitabil şi pe termen lung, nu pe termen scurt cum eram obişnuiţi. O prognoză este greu de stabilit, în mod cert va trebui să ne implicăm mai mult la nivel de instituţii, autorităţi şi producători agricoli. Personal, consider că cea mai mare greşeală a fost legea 18 care nu a făcut altceva decât să fărâmiţeze suprafeţele pentru ca acum să ne chinuim să reformăm formele asociative mari. Soluţia ar fi formele asociative, capitol la care noi stăm prost, foarte prost, ţăranul este reticent la această formă de asociere. Avem mult de lucru, dar altă soluţie nu există, nu putem face agricultură performantă în aceste condiţii.
Rep.: Avem multe instituţii care se ocupă de agricultură. Acum avem Camera Agricolă. Care este rolul acesteia, mai exact, în agricultura săracă de azi? Este o schimbare doar de denumire sau instituţia nou înfiinţată a primit şi alte atribuţii?
Ş.P.: Tehnic suntem legaţi de Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă, iar administrativ de CJ Teleorman. Prin această structură suntem mai aproape de viaţa locală, de problemele celor care trăiesc şi muncesc în judeţ prin cele 15 centre locale din teritoriu. Finanţarea Camerei Agricole se face de la Bugetul Statului, prin CJ Teleorman, dar şi din surse proprii. Pentru anul acesta bugetul de care are nevoie instituţia este de 12 miliarde din care 10 mil. vin de la MAPDR şi 2 miliarde va trebui să îi colectăm din surse proprii. Cel mai probabil se intenţionează ca actuala instituţie să ajungă să se finanţeze singură, din activitatea pe care o desfăşoară în teritoriu. Dacă până în 2006 am avut cursuri gratuite pentru agricultori, acum organizăm cursuri de formare şi pregătire profesională cu taxă, în funcţie de solicitările venite, pentru a atrage fonduri. De exemplu, pentru specializarea în cultura plantelor şi zootehnie se percepe o taxă de 200 lei, iar pentru apicultor şi conducător utilaje agricole solicitanţii vor plăti 300 de lei.
Camera Agricolă are rolul de a reprezenta interesele producătorilor agricoli prin asistenţă consultativă de specialitate, asistenţă juridică şi contabilă. Suntem intermediari între societăţi şi producători dar şi un organism consultativ între ministerul agriculturii şi organizaţiile sau instituţiile locale.
Rep.: Care sunt problemele cu care se confruntă angajaţii instituţiei în proiectele la care oferă consultanţă?
Ş.P.: Prima şi cea mai importantă ar fi problema proprietăţii, în majoritatea cazurilor nu sunt forme clar stabilite de proprietate, a doua problemă ar fi mărimea suprafeţelor deţinute de proprietar, atunci când nu se încadrează în unităţile agricole stabilite, ca fermă de subzistenţă. De asemenea, vârsta înaintată a multora dintre solicitanţi şi nu în ultimul rând terminologia cu care nu sunt încă familializaţi, contribuie la eşecul unor dosare de accesare a fondurilor europene. Chiar şi aşa, din datele de care dispunem, la această dată avem în jur de 800 de persoane înscrise ca potenţiali beneficiari pentru măsura 141 în cadrul sesiunilor ce vor urma.
În altă ordine de idei, pe lângă rolul de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă între instituţii, societăţi şi producători, Camera Agricolă ar trebui să aibă rol de avizare a propunerilor care vin din partea societăţilor agricole şi organismelor locale, adică ce propun ei să se facă şi cu avizul instituţiei noastre.
Rep.: În Teleorman exista pământ nelucrat, producţii mici, lucrări făcute cu mijloace primitive. Unde vom ajunge în aceste condiţii, va fi o traiectorie spre evoluţie şi modernizare?
Ş.P.: Încă o dată insist pe necesitatea accesării fondurilor europene. Cine nu va înţelege că trebuie să se modernizeze, să atragă fonduri europene, să facă o agricultură performantă, în mod cert nu va reuşi, vor produce puţin, de proastă calitate şi cu preţuri mari. O asemenea agricultură nu va fi susţinută de nimeni. Uniunea Europeană ne-a alocat banii, însă ei trebuie justificaţi prin proiecte. Asta vrem să facem şi noi, să sprijinim fermierii, ţăranii pentru întocmirea de proiecte, pentru a accesa banii europeni. Fie că este vorba de mici sau mari producători, toţi au şanse reale, numai cine nu este cu adevărat interesat de cum trebuie alcătuit un proiect şi ce condiţii trebuie să respecţi, nu va reuşi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu