Jurnal Agricol

Europenii încântați de brânza românească

Daciana Sârbu și Viorica Dăncilă au promovat, cu succes, săptămâna trecută, brânza românească tocmai la Bruxelles
Europaramentarele noastre nu au fost în fața colegilor lor din Parlamentul European cu orice brânză, ci cu una realizată ”după rețete foarte vechi din cele mai naturale ingrediente”.
Evenimentul a adus în fața oaspeților sortimente variate de brânzeturi din diferite regiuni ale țării noastre precum Sibiu, Brașov, Bran, Constanța Alba sau Arad.
Sub titulatura”Gustați România”, evenimentul organizat de Viorica Dăncilă și Daciana Sârbu a avut ca scop cunoașterea României de către europeni prin intermediul uneia dintre valorile sale gastronomice și anume brânza tradițională.
Proiectul vine în sprijinul direct acordat crescătorilor de ovine, care nu au găsit un asemenea ajutor până în prezent, precum și o oportunitate de a pătrunde pe piața europeană, calitatea produselor recomandând acest lucru.
Organizatoarele au urmărit să prezinte colegilor săi o perspectivă culinară asupra României, care să contribuie la conducerea mai clară a personalității unui stat membru Uniunii Europene.
”Făcând cunoștință cu brânza noastră, despre care nu au mai auzit niciodată, dar pe care au savurat-o surprinși de diversitatea si de calitatea ei, colegii au descoperit o față a României pe care încă nu au avut ocazia să o cunoască”precizează Viorica Dăncilă.
Invitatul special la evenimentul ”Gustați România” a fost Dacian Cioloș, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, care a apreciat ideea de promovare felicitându-le pe cele două inițiatoare.
Și pentru că brânza sărată provoacă sete, Daciana Sârbu și Viorica Dăncilă au organizat și un cocktail pentru invitații care au avut prilejul să guste măcar puțin din România noastră.

România intereselor de partid

Este limpede: noua Coaliţie a împărţit România în hălci ale intereselor de partid. PD-L, UDMR şi "independenţii" au negociat la sânge fiecare funcţie din administraţia publică locală.
Algoritmul politic şi-a spus, încă o dată, cuvântul. Profesionalismul a fost eliminat din orice ecuaţie guvernamentală. Carnetul de partid, susţinerea politică de care se bucură X sau Y este tot ceea ce contează. Incompetenţi, ocoliţi de orice brumă de credibilitate au fost cocoţaţi în funcţii cu care nu au nici cea mai mică legătură.
Administraţia seamănă de 20 de ani cu un peisaj dezolant, în care influenţa malefică a politicii îşi pune tot mai apăsat amprenta. În politică totul se negociază. Totul are un preţ. Mai mare, mai mic. Contează cum ştii să (te) vinzi sau cum să cumperi. Dar mai ales ce poţi oferi partidului atunci când acesta te cadoriseşte cu o funcţie nesperată, dar la care tu tânjeşti din toată inima. La fiecare ciclu electoral, situaţia se repetă, parcă, la indigo.
Incompetenţii celor care pierd Puterea sunt înlocuiţi cu profitorii celor care ajung la guvernare. Primii se revoltă, vorbesc cu nonşalanţă de faptul că ei au ocupat funcţiile pe criterii de profesionalism ce nu au nicio legătură cu politizarea administraţiei.
Un tupeu fantastic traversează judeţele. Însuşi statutul de înalt funcţionar public a fost aruncat în derizoriu. Prefectii se mulţumesc cu postura de marionetă a guvernului. Ei trebuie să se plieze pe realitatea existentă, să înţeleagă că în judeţul pe care îl păstoresc clientela trebuie mulţumită, iar Opoziţia, sfidată cu brutalitate. Nu are rost, în aceste condiţii, să ne mai întrebăm de ce administraţia nu reprezintă altceva decât un focar de corupţie, amatorism şi nepotism. Situaţia se propagă, astfel, de la vârful Puterii până la ultimul lider al unei filiale obscure dintr-o comună oarecare. Cum Puterea corupe, iar fondurile publice ajung doar acolo unde interesele Coaliţiei o impun, aleşii din Opoziţie se îndreaptă spre guvernare. Parlamentari, primari, consilieri trec fără scrupule în barca Puterii, convinşi fiind că acolo este cel mai bine. În caz contrar, lipsa fondurilor provoacă mari tensiuni în comunitate, iar şansele realegerii se micşorează substanţial. Şi pe vremea guvernărilor anterioare, dar mai ales acum, în această perioadă de criză necruţătoare, guvernarea atrage ca un magnet.
Grupul aşa-zişilor independenţi reprezintă o creaţie a intereselor celor ce îl compun, oportunişti ce nu mai au timp să aştepte ca partidele din care fac parte să ajungă, prin vot, la Putere. Ei preferă uşa din dos, negocierile mascate, în care primesc ceea ce consideră că li se cuvine de fapt.

PDL vrea cea de-a doua funcţie în stat, UDMR nu pare să facă jocurile democrat-liberalilor Se „sparge” alianţa guvernamentală?

Liderul grupului PD-L din Senat, Traian Constantin Igaş, a anunţat în plenul Senatului, că partidul din care face parte, împreună cu independenţii, va iniţia procedura de revocare a lui Mircea Geoană (PSD) din funcţia de preşedinte al Senatului. Motivul invocat de aceştia este faptul că Mircea Geoană a refuzat să supună votului plenului Senatului cererea de păstrare a senatorilor migratori în comisiile parlamentare. Astfel, Igaş invocă nerespectarea gravă a regulamentului şi abuzuri repetate. "Abuzurile acestea repetate nu trebuie să se regăsească la nivelul Senatului. Asta ca să nu mai facem referire la supervotul lui Mircea Geoană, când Curtea Constituţională a sancţionat acel supervot. Noi vrem să îl revocăm din funcţie, pentru că doar aşa cred că vom asigura o anumită stabilitate", a spus Igaş.
Acesta a fost susţinut şi de liderul senatorilor independenţi, Liviu Câmpanu, care, însă, confundând articolele de regulament ale Senatului, a inventat o nouă procedură parlamentară, "suspendarea preşedintelui Senatului". "Nu facem nicio cerere de revocare. Suspendarea este o sancţiune, se poate face pe maxim 30 de zile, din funcţia de preşedinte al Senatului, sancţiune ca urmare a încălcării prevederilor constituţionale sau abateri grave de etică şi disciplină parlamentară", a declarat Câmpanu, fără a specifica unde este prevăzută această procedură disciplinară
Bâlbâiala senatorilor puterii pe teme de Regulament a continuat, democrat-liberalii Traian Constantin Igaş şi Iulian Urban au susţinut o conferinţă de presă în care au subliniat că ei de fapt solicită revocarea lui Mircea Geoană individual şi nu ca grupuri parlamentare aşa cum declaraseră iniţial. Iulian Urban le-a mai cerut senatorilor PSD să se adreseze Curţii Constituţionale dacă sunt nemulţumiţi de decizia lor.
Ce prevede Regulamentul
Regulamentul Senatului nu prevede posibilitatea suspendării din funcţie a preşedintelui acestei Camere. Regulamentul prevede doar posibilitatea revocării, însă prevederile în acest sens au fost declarate neconstituţionale.
Conform articolului 30, alineatul 1 din Regulamentul Senatului, revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, în cel puţin una din următoarele împrejurări: încalcă prevederile Constituţiei; încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului şedinţelor comune.
Potrivit alineatului 2 al aceluiaşi articol, revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusă şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor.
Aceste prevederi au fost declarate însă neconstituţionale încă din 2005, prin decizia Curţii Constituţionale numărul 601, care a motivat că revocarea preşedintelui Senatului nu poate fi cerută decât de grupul parlamentar din care acesta face parte. Senatul, însă, nu a operat modificările necesare. Cu toate acestea, liderul grupului PNL din Senat, Puiu Haşotti, a explicat că decizia Curţii Constituţionale este în vigoare. "Prin urmare, grupul parlamentar PD-L este liber să se adreseze Curţii Constituţionale, care, dacă îşi va menține această hotărâre, şi în precedentele hotărâri nu s-a întâmplat altfel, ar însemna ca preşedintele Senatului să nu poată fi revocat nici la solicitarea unei treimi din totalul senatorilor şi nici la solicitarea unei jumătăţi plus unu din numărul senatorilor", a menţionat liberalul.
Geoană: "Este un joc pueril"
Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a afirmat că se aştepta la solicitarea PD-L de revocare a sa din funcţie şi a adăugat că motivaţia avansată este "subţire" şi nu respectă nici Regulamentul, nici Constituţia. "Este evident că faptul că un lider al opoziţiei deţine această funcţie importantă în statul român le stă ca parul în ochi celor care încearcă să acapareze întreaga putere din statul român. Este un joc pueril. Cei de la PD-L, conduşi de Emil Boc, conduşi de domnul Băsescu, nu se pot împăca cu ideea că a doua funcţie în stat se află în mâna unui lider al opoziţiei democratice. Îi lăsăm să îşi facă show-ul politic, este o formă de presiune. O anticipam, aşteptam să văd care este motivul pe care îl vor invoca. Pretextul este foarte subţire. (...) Mă aştept în continuare la tot felul de şicane, atacuri şi pretexte mai mult sau mai puţin convingătoare", a mai spus preşedintele Senatului.
Geoană a apreciat că, dacă PD-L ar fi consecvent, ar trebui să solicite şi revocarea preşedintelui Camerei Deputaţilor, pentru că nici acolo deputaţii independenţi nu şi-au păstrat funcţiile în comisii.
Mircea Geoană a primit sprijinul membrilor grupului parlamentar PSD+PC. "Cei care încalcă regulamentul Senatului sunt susţinătorii iniţiativei de revocare a lui Mircea Geoană. Ei forţează o notă, dar nu vor avea parte de reuşită. Încă o dată dau dovadă de sete de putere şi nimic mai mult".
Revenind la lista întocmită de grupul parlamentar din Senat al PDL, aceasta a fost semnată de toţi senatorii democrat-liberali dar, atenţie, senatorii de la UDMR s-au eschivat să semneze o astfel de listă care vizeză solicitarea de schimbare a preşedintelui Senatului. Doar două semnături de la UDMR se regăsesc pe aceast document. Mai mult, intervievaţi de media, senatorii dar şi conducerea UDMR, s-a arătat mai degrabă împotriva unui astfel de demers susţinut de aliaţii de la guvernare. Semn că această iniţiativa a partidului-stat pare să fie doar un foc de paie menit să-l şicaneze pe Mircea Geoană.
Nu că nu şi-ar dori a doua funcţie în stat, dar democrat-liberalii sunt conştienţi că fără sprijinul senatorilor UDMR nu pot să-şi atingă scopul. Grupurile parlamentare ale PSD-PC şi PNL s-au exprimat clar în sensul susţinerii lui Mircea Geoana în funcţia de preşedinte al Senatului, soluţie spre care înclină şi UDMR.
La rândul său, senatorul liberal Adrian Iorgulescu a ţinut să sintetizeze cât se poate de corect situaţia creată: „ nu trebuie să ne dăm după cireş; PDL şi Taian Băsescu vor să deţină toate pârghiile, cu atât mai mult cea de-a doua funcţie în stat, deoarece într-o posibilă situaţie de suspendare a acttivităţii prezidenţiale a lui Băsescu, dintr-un motiv sau altul, prerogativele şefului statului să nu cumva să fie preluate de un lider al opoziţiei”.

Mielul românesc sacrificat prin vecini

În stânele din Teleorman se fac pregătiri pentru comercializarea mieilor de Paşte. Pentru că anul acesta Sărbătorile Pascale vor fi mai devreme, adică pe 4 aprilie, ciobanii au început să-şi selecteze mieii buni de dus în pieţe, hale, abatoare sau centre comerciale special amenajate pentru comercializarea cărnii.
Cum era de aşteptat, şi cum avem experienţa anilor trecuţi, mulţi dintre fermieri preferă să-şi sacrifice mieii în ţările vecine, de preferinţă Bulgaria.
Cauzele principale care stau la baza acestei decizii ar fi lipsa abatoarelor şi tarifele mari pe care acestea le percep, problemă de altfel ridicată şi de reprezentanţii autorităţilor în conferinţele de presa sau dezbaterile recente, adică, vorbă multă, fapte puţine şi automat rezultate infime.
În România un fermier plăteşte numai pentru sacrificarea unui miel, în jur de 8-12 lei, asta în cazul fericit în care găseşte un centru de sacrificare care să-i accepte marfa, plus cheltuieli cu transportul în funcţie de distanţa parcursă până la cel mai apropiat abator. Pe lângă lipsa abatoarelor, în acest an oierii se mai confruntă şi cu o altă problemă: greutatea mieilor. Aceştia spun că mieii nu vor depăşi în greutate mai mult de 8-10 kilograme, în condiţiile în care majoritatea oilor au fătat în lunile ianuarie-februarie, iar timpul rămas până la Sărbători este foarte scurt şi mieii nu vor atinge greutatea optimă de 14-16 kilograme. Acest lucru înseamnă preţuri mai mici şi implicit câştiguri mai mici.
Nu mai este o noutate pentru nimeni că o mare parte din producţia de miei pleacă la export, unde abatoare cu preţuri avantajoase pentru producătorii români sacrifică animalele, pentru ca ulterior aceiaşi calitate românească să revină în ţară spre comercializare ca produs de import cu preţuri majorate uneori şi de 2 ori faţă de preţul de achiziţie. Producătorii bulgari profită din plin de lipsa abatoarelor din ţara noastră şi fac afaceri profitabile cu mielul românesc, mai ales că cel mai mare abator bulgăresc se găseşte în apropiere de Ostrov, la doar 2 kilometri de graniţă.
Pentru că abatoare în ţara sunt puţine şi cele care sunt de cele mai multe ori fac nazuri şi selectează numai marfa pe care o vor, nu vom putea decât să exportăm, apoi să importăm aceiaşi miei romaneşti pentru care consumatorii vor plăti anul acesta cu 20% mai mult. În câteva cuvinte plătim pentru acelaşi miel românesc un “preţ de export-import”.

Nicoleta Isvoranu, administrator ” INVEST ROM PROD EXIM „ SRL Sfinţeşti: ”Scoatem pe piaţă produse de calitate, rezistăm. Altfel, nici o speranţă!”

Societatea Comercială „INVEST ROM PROD EXIM” SRL Sfinţeşti a luat fiinţă în anul 1994. Activitatea economică a fost însă începută doi ani mai târziu, în 1996. Iniţial, societatea şi-a făcut un nume în special prin produsele din lapte care au cunoscut o foarte bună căutare pe pieţele bucureştene.
Aşa cum ne-a declarat administratorul firmei, Nicoleta Isvoranu, actualmente, societatea ” INVEST ROM PROD EXIM” şi-a schimbat obiectul principal de activitate preferând să investească în zootehnie. În acest sens firma deţine 100 de capete bovine Hollstain cu tineretul aferent. Piaţa de desfacere a produselor firmei rămâne ca şi până acum Capitala.
Cât priveşte subvenţiile acordate întreprinzătorilor din agricultură, administratorul societăţii ne-a declarat că, din păcate, societatea nu stă foarte bine datorită pierderii subvenţiei pe lapte. Ca urmare a acestui fapt, ferma din Sfinţeşti înregistrează circa 300 de lei pierderi pe zi datorită nealocării acestei subvenţii. În opinia doamnei Isvoranu „ la ora actuală inverstiţia în agricultură reprezintă o muncă prost plătită mai ales pentru cei care nu sunt pregătiţi la cerinţele europene din punct de vedere al dotării materiale”.
Cu toate greutăţile întâmpinate, şi nu au fost puţine, societatea a ieşit în fiecare an pe profit graţie în primul rând calităţii produselor agro-alimentare purtând marca acestei firme.
Revenind la problema alocării subvenţiilor, administratorul societăţii a ţinut să ne spună că, în opinia sa acestea nu vin în mod corect, ceea ce face ca la anumite capitole să se înregistreze pierderi însemnate.
„Să nu se uite faptul că oamenii din agricultură sunt săraci, iar o accesare de fonduri europene de către aceştia este o adevărată utopie! Numai marii jucători din domeniu pot să acceseze bani europeni deoarece îndeplinesc cerinţele impuse unor astfel de proceduri”, ne-a mai declarat aceasta.
Şi a continuat:”...am intrat în Europa şi ca atare, trebuie să jucăm cum ne cântă comunitatea europeană. Scoatem pe piaţă produse de calitate, rezistăm. Altfel, nici o speranţă!”
În ultima perioada ferma din Sfinţeşti şi-a stabilit ca scop prioritar obţinerea de material pentru carne de calitate superioară, atât de căutată pe pieţele europene. Pentru a face faţă cerinţelor unei pieţe tot mai exigente, ferma din Sfinţeşti a achiziţionat 50 de vaci gestante din rasa Charlaize, preferate pentru producţia de carne superioară.

Mâncarea de post tot mai căutată de teleormăneni

Telormănenii au început să-şi facă provizii pentru acest post. După două săptămâni de la intrarea în postului Paştelui, cei mai credincioşi au dat iama în magazine pentru a cumpăra produsele permise in această perioadă.
Fie că este vorba despre pateuri vegetale, ciorbe de legume gata preparate, sosuri sau salate din verdeţuri, pe toate le putem găsi în raioanele marilor magazine.
În centrele comerciale sunt mai mulţi cumpărători la rafturile cu alimente de post. Ca de obicei, mulţi dintre ei studiază cu atenţie produsele şi conţinutul acestora, pe care ulterior le pun în coş.
Vânzătorii spun că au mai mulţi clienţi care cumpără produse vegetale în acestă perioadă şi speră ca până de Paşte vânzările să crească. Ca să nu piardă clienţii, comercianţii au aprovizionat rafturile cu zeci de sortimente de astfel de preparate.
Nici un cumpărător care trece pe lângă raioanele cu produse de post nu pleacă de la raft fără să umple coşul cu mâncăruri pe bază de vegetale. Marfa este pentru toate gusturile şi pentru toate buzunarele.
„Ţin post în acestă perioadă. Acum îmi cumpăr ceva pateuri vegetale, iar acasă prepar legume şi soia. Ca să ţii post nu este de ajuns să nu mănâci carne, trebuie să fii şi smerit, să fi mai bun ca în restul anului”, ne-a spus Marieta P., un cumpărător în unul dintre magazinele oraşului Alexandria.
Comercianţii din supermarket-uri spun că în perioada postului, vânzarea de alimente vegetale creşte cu aproximativ 30% iar cea de carne scade în medie cu 15 procente.
Medicii sunt de părere că preparată corect, soia este un aliment sănătos. Însă ca orice aliment consumat în exces, poate avea efecte negative asupra sănătăţii. La produsele din soia se adaugă şi legumele de sezon: salata, ceapa verde, urzicile şi spanacul, produse pe care medicii le recomandă pentru detoxifierea organismului.

Agropaţi S.A. Putineiu- poveste de suces

Societatea comercială Agropaţi S.A. Putineiu a luat fiinţă în anul 2002, prin transformarea Societăţii Agricole cu acelaşi nume în societate comercială pe acţiuni. Obiectul principal de activitate, aşa cum ne-au precizat George Şerban, director economic şi George Rece, director comercial, îl reprezintă cultura cerealelor cu tot ceea ce derivă din aceasta. Administratorul unic al societăţii este Nicu-Lian Ionescu.
Suprafeţele pe care societatea din Putineiu le administrează sunt de 2.765 de hectare iar culturile sunt dispuse după cum urmează: 1.100 ha teren arabil cu grâu, 500 cu rapiţă, 600 cu floarea soarelui, 500 cu orzoaică etc.
În anul agricol trecut, societatea comercială, a obţinut producţii de 3.422 kg grâu boabe la ha, 2.260 rapiţă, 3.126 orzoaică 2.500 floarea soarelui şi 5.000 boabe la ha porumb.
Legat de dotarea cu utilaje, se poate spune că societatea din Putineiu deţine cam tot ce este necesar, cum ar fi 20 tractoare mici U 650, un Zimbru 195, un Claas Ares, ca de altfel toată gama de utilaje ce derivă de aici. La toate acestea se mai adaugă 6 combine.
De remarcat că, Agropaţi S.A. produce sămânţă de grâu de cea mai bună calitate pentru cerinţele de piaţă. De asemenea, firma mai deţine o moară de cereale-mălai şi uruială prin care prestează servicii către membri arendatori. Totodată, societatea din Putineiu are o brutărie prin care asigură pâinea cea de toate zilele pentru membri arendatori, plus că contribuie la necesităţile de pe piaţă.
Cât priveşte fondurile accesate de firmă, după cum ne-au precizat interlocutorii noştri, acesta sunt: un proiect SAPARD în valoare de 300.000 de Euro, în 2006 şi în 2008 un altul derulat prin FADR în valoare totală de 680.000 de Euro.
Revenind la brutărie, aceasta se află într-un amplu proces de modernizare iar investiţia se ridică la suma de 50.000 de Euro.
Spaţiile de depozitare a produselor sunt dintre cele mai moderne realizate în colaborare cu ISLAZ Alexandria şi se rezumă la spaţii de depozitare în cantitate de 6.000 de tone cu certificat de depozit, din care 2.070 silozuri metalice plus magazie.
Ca proiecte imediate, conducerea societăţii are în vedere achiziţionarea de utilaje noi şi performante, ca de altfel şi reabilitarea a 1.000 ha sistem de irigaţii.
În linii mari cam aceasta este „radiografia” la zi a unei societăţi comerciale de succes, aşa cum este Agropaţi S.A. Putineiu.

La preţuri destul de mari, verdeţurile sunt peste tot în piaţa centrală

Verdeţurile sunt la tot pasul în pieţele şi marile magazine din Alexandria. Este perioada în care cu primele zile de primăvară ţăranii îşi scot pe tarabe producţia din sere, ecologică sau mai puţin „eco”. Producătorii agricoli din piaţă îşi aduc produsele de sezon din diverse zone ale judeţului. Salată verde, ceapă verde, ridichii de primăvară, spanac, ţelină, cartofi, mărar şi pătrunjel sunt câteva dintre produsele care se găsesc din belşug în pieţe, chiar înainte de 1 Martie, dată considerată prima zi a primăverii.
Tarabele din pieţe şi rafturile din supermarketuri sunt dotate cu verdeţuri cultivate în sere sau importate. Sosiţi din Peretu, Poroschia, localităţi mai apropiate de municipiul Alexandria, ţăranii spun că vânzările în piaţa merg binişor, însă nu mai au încasările din alţi ani.
“Unii cumpăra din nevoia de a scăpa de greutatea porcului mâncat în iarnă, alţii pentru că suntem în post. Marea majoritate cumpără puţin cât să le ajungă pentru o masă”, ne-a spus o bătrânică. În Piaţa Centrală, cele mai multe tarabe sunt încărcate cu salată, ridichii şi cartofi. Aici am găsit ceapă verde la preţul de un leu legătura şi cartofi cu 1,5 lei kilogramul. “Avem producţie mare de ceapă verde şi cartofi din sera personală”, ne-a spus o comerciantă din Peretu.
O tarabă din apropiere era plină ochi de salată, ceapă verde, ţelină, ridichii şi mărar. Cea care le vindea, o tânără, se lăuda că “marfa-i proaspătă şi bună” şi e din sera unde cultivă numai produse ecologice. Salata verde costa între 3-3,5 lei, ridichile 3,5 lei legătura, ceapa verde şi mărarul un leu legătura. “Toate sunt proaspete, dar cel mai bine se vinde salata verde”, ne spune aceasta. Spanacul, se poate cumpăra cu 10 lei, iar vânzătoarea ne spune că “în perioada postului se vinde foarte bine”. La mare căutare sunt şi ardeii iuţi.
Faţă de Cupola, slab populată, Piaţa era plină de comercianţi şi cumpărători încă de dimineaţa. Nu găsim roşii autohtone, doar roşii aduse tocmai din Spania, Turcia, Grecia la preţuri cuprinse între 6 şi 8 lei kilogramul. La majoritatea supermarketurilor, preţurile la verdeţuri sunt la fel sau pe alocuri puţin mai mici decât în piaţă. Chiar dacă preţurile practicate sunt la nivelul pieţelor în marile magazine, calitatea produselor lasă de dorit. Ceapa verde şi salata, spre exemplu, sunt ofilite încât îţi dau senzaţia că au rămas pe raft de săptămâni bune. Chiar dacă după aspect par imposibil de mâncat costă cât cele fragede din piaţă. Ca şi consumatori sperăm ca odată cu soarele preţurile la produsele de sezon să se mai “topească” în următorul interval.

Interviu cu Stefan Petre, inginer zootehnist, director interimar al Camerei Agricole Teleorman.

Rep.: Domnule director, am avut la dispoziţie 20 de ani de democraţie pentru a ne alinia la standardele ţărilor europene. Dumneavoastră câţi ani credeţi că vor fi necesari pentru ca agricultura din Teleorman să fie cu adevărat profitabilă?
Ş.P.: În urma experienţei acumulate, adică 20 de ani în agricultură, pot să vă spun că am văzut şi lucruri bune şi mai puţin bune în judeţ. În condiţiile actuale singura şansă pentru noi sunt fondurile europene şi în mod special ar trebui să ne axăm pe informarea oamenilor şi încurajarea lor pentru accesarea acestor bani. Mentalităţile oamenilor trebuiesc schimbate, să renunţăm la agricultura făcută cu mijloace rudimentare, ar trebui să gândim profitabil şi pe termen lung, nu pe termen scurt cum eram obişnuiţi. O prognoză este greu de stabilit, în mod cert va trebui să ne implicăm mai mult la nivel de instituţii, autorităţi şi producători agricoli. Personal, consider că cea mai mare greşeală a fost legea 18 care nu a făcut altceva decât să fărâmiţeze suprafeţele pentru ca acum să ne chinuim să reformăm formele asociative mari. Soluţia ar fi formele asociative, capitol la care noi stăm prost, foarte prost, ţăranul este reticent la această formă de asociere. Avem mult de lucru, dar altă soluţie nu există, nu putem face agricultură performantă în aceste condiţii.
Rep.: Avem multe instituţii care se ocupă de agricultură. Acum avem Camera Agricolă. Care este rolul acesteia, mai exact, în agricultura săracă de azi? Este o schimbare doar de denumire sau instituţia nou înfiinţată a primit şi alte atribuţii?
Ş.P.: Tehnic suntem legaţi de Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă, iar administrativ de CJ Teleorman. Prin această structură suntem mai aproape de viaţa locală, de problemele celor care trăiesc şi muncesc în judeţ prin cele 15 centre locale din teritoriu. Finanţarea Camerei Agricole se face de la Bugetul Statului, prin CJ Teleorman, dar şi din surse proprii. Pentru anul acesta bugetul de care are nevoie instituţia este de 12 miliarde din care 10 mil. vin de la MAPDR şi 2 miliarde va trebui să îi colectăm din surse proprii. Cel mai probabil se intenţionează ca actuala instituţie să ajungă să se finanţeze singură, din activitatea pe care o desfăşoară în teritoriu. Dacă până în 2006 am avut cursuri gratuite pentru agricultori, acum organizăm cursuri de formare şi pregătire profesională cu taxă, în funcţie de solicitările venite, pentru a atrage fonduri. De exemplu, pentru specializarea în cultura plantelor şi zootehnie se percepe o taxă de 200 lei, iar pentru apicultor şi conducător utilaje agricole solicitanţii vor plăti 300 de lei.
Camera Agricolă are rolul de a reprezenta interesele producătorilor agricoli prin asistenţă consultativă de specialitate, asistenţă juridică şi contabilă. Suntem intermediari între societăţi şi producători dar şi un organism consultativ între ministerul agriculturii şi organizaţiile sau instituţiile locale.
Rep.: Care sunt problemele cu care se confruntă angajaţii instituţiei în proiectele la care oferă consultanţă?
Ş.P.: Prima şi cea mai importantă ar fi problema proprietăţii, în majoritatea cazurilor nu sunt forme clar stabilite de proprietate, a doua problemă ar fi mărimea suprafeţelor deţinute de proprietar, atunci când nu se încadrează în unităţile agricole stabilite, ca fermă de subzistenţă. De asemenea, vârsta înaintată a multora dintre solicitanţi şi nu în ultimul rând terminologia cu care nu sunt încă familializaţi, contribuie la eşecul unor dosare de accesare a fondurilor europene. Chiar şi aşa, din datele de care dispunem, la această dată avem în jur de 800 de persoane înscrise ca potenţiali beneficiari pentru măsura 141 în cadrul sesiunilor ce vor urma.
În altă ordine de idei, pe lângă rolul de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă între instituţii, societăţi şi producători, Camera Agricolă ar trebui să aibă rol de avizare a propunerilor care vin din partea societăţilor agricole şi organismelor locale, adică ce propun ei să se facă şi cu avizul instituţiei noastre.
Rep.: În Teleorman exista pământ nelucrat, producţii mici, lucrări făcute cu mijloace primitive. Unde vom ajunge în aceste condiţii, va fi o traiectorie spre evoluţie şi modernizare?
Ş.P.: Încă o dată insist pe necesitatea accesării fondurilor europene. Cine nu va înţelege că trebuie să se modernizeze, să atragă fonduri europene, să facă o agricultură performantă, în mod cert nu va reuşi, vor produce puţin, de proastă calitate şi cu preţuri mari. O asemenea agricultură nu va fi susţinută de nimeni. Uniunea Europeană ne-a alocat banii, însă ei trebuie justificaţi prin proiecte. Asta vrem să facem şi noi, să sprijinim fermierii, ţăranii pentru întocmirea de proiecte, pentru a accesa banii europeni. Fie că este vorba de mici sau mari producători, toţi au şanse reale, numai cine nu este cu adevărat interesat de cum trebuie alcătuit un proiect şi ce condiţii trebuie să respecţi, nu va reuşi.